Oportunitatea formării profesionale continue
Psihologia ocupaţională, ca şi alte domenii, se află pe un trend ascendent, acesta fiind un aspect pozitiv, încurajator şi mulţumitor în aceeşi măsură; de aceea este foarte necesară menţinerea la aceste nivele, văzând că activitatea noastră este perfectibilă, noi am ales să realizăm ceva deosebit sub acest aspect.
Am remarcat că avem disponibilitatea de a transmite din experienţa noastră, dar şi aceea de a fi în pas cu noile generaţii de echipamente şi instrumente de evaluare şi intervenţie psihologice. Formarea profesională continuă devine
indispensabilă, deschizând orizonturi noi, dar mai ales aducând un aport substanţial în ceea ce priveşte psihologia aplicată, cu tot ceea ce presupune aceasta. Există capital uman, bunăvoinţă şi interes manifestat pentru dezvoltarea personală şi implicit profesională.
Trebuie să învăţăm să ne respectăm pe noi, profesia şi să abordăm o conduită corespunzătoare; este demonstrat rolul
specialistului angrenat în psihologia aplicată, devenind important şi plăcut să observi, să apreciezi şi să „pui umărul” la performanţă.
Operăm cu termeni sau sintagme la modă, dar nu întotdeauna cunoaştem foarte bine conţinutul acestora, astfel că apare necesitatea de a le face înţelese. Aplicaţiile practice vin în completarea comportamentului profesional al psihologului practician, îl iniţiază să-şi joace rolul corect, de verigă importantă în depistarea, aprecierea, procesarea,
ameliorarea, dezvoltarea şi orientarea unor atitudini, pentru ca potenţialul uman să fie valorificat în mod corespunzător.
Ne-am propus să depăşim unele tipare existente în evaluare şi examinare, pentru că trebuie să percepem şi aceste activităţi prin prisma schimbărilor din viaţa noastră, fiind nevoie de alte abordări şi comportamente.
Explozia tehnologică din toate domeniile ne obligă şi pe noi la atitudini compatibile cu acestea, trebuie să oferim atractivitate în ceea ce priveşte psihologia aplicată, să dăm posibilitatea unui psiholog, prin formare, să se împlinească profesional.
Am reuşit să transmitem acest mesaj celor mai tineri, chiar şi studenţilor interesaţi, care s-au dezvoltat şi format recent şi credem că am reuşit să gestionăm suficient de bine prin iniţiativa noastră.
Putem afirma că avem ceva de spus în această privinţă, pentru că asigurăm profesionalism şi seriozitate. Am înfiinţat Centrul de Psihologie Aplicată Braşov, am demarat aceste cursuri din 2007, cu patru serii de cursanţi, am continuat în 2008, cu trei serii de cursanţi, iar în 2009 am finalizat cursul de Psihologie Aplicată în Domeniul Siguranţei Naţionale şi două serii pe Psihologia Transporturilor, respectiv Psihologia Muncii; avem de asemenea în proiect alte cursuri şi workshopuri, care de fapt au mai fost susţinute şi în anii precedenţi, vizând actul psihologic rutier sau rolul şi responsabilităţile psihologului supervizor, la care au fost participanţi din toată ţara.
Am beneficiat de profesionalismul unor formatori ca: Psih. pr. Hiera Daniela, Psih. pr.Trăscăianu Steluţa, Psih. pr. Ţanacli Adrian, Psih. pr. Cracsner Edmond, psih. pr. Pitaru Horea, Psih. pr. Gherasim Cătălin, Psih. pr. Găianu Alexandru, Psih. pr.Dima Doru şi Psih. pr.Moarcăs Ioana. La finalul cursurilor s-au oferit diplome parafate de Colegiul Psihologilor, Asociaţia Psihologilor din Muncă, Transporturi şi Servicii şi de Centrul de Psihologie Aplicată Braşov, conţinând un număr de credite acordate de C.P.R.
Am amintit şi de cursul de perfecţionare în evaluarea şi gestionarea potenţialului uman din sfera Psihologiei Aplicate în Domeniul Siguranţei Naţionale, având următoarea tematică: „Domeniile de implicare ale psihologului în activitatea de apărare şi siguranţă naţională; Analiza muncii - modalităţi de desfăşurare; Standarde ocupaţionale; Fişa postului pentru agentul de pază; Armamentul, clasificarea armelor şi muniţiilor; Principii de funcţionare a celor permise pemtru uzul civil, efectele utilizării armamentului; Determinarea cerinţelor psihologice implicate în exercitarea diferitelor forme
ale profesiilor specifice din Siguranţa Naţională; Recrutare şi selecţie de personal specific; Elemente de statistică psihologică; Tehnici şi metode psihologice utilizate în evaluare; Criteriile ştiinţifice de utilizare a instrumentelor psihologice; Evaluarea psihologică - cerinţe şi criterii, modalităţi de finalizare şi utilizare a informaţiilor, elaborarea avizului psihologic; Logistica desfăşurării evaluării posihologice; Elaborarea documentelor de finalizare, proceduri standardizate, modalităţi de recomandare, consultanţă psihologică în securizarea condiţiilor de muncă; Stesul ocupaţional, factori, surse, consecinţe, modalităţi de identificare, profilul vunerabilităţii la stres, procedee de prevenţie şi combatere; managementul resurselor umane, diagnoza organizaţională.”
Formarea continuă crează certe disponibilităţi pentru ameliorarea unor comportamente specifice şi acordă o oarecare flexibilitate în ceea ce priveşte criteriile de angajare.
Am avut în mod permanent consideraţie pentru opiniile şi trebuinţele celor aflaţi în acest procesul de formare continuă. Participanţii ne-au determinat, prin interactivitatea lor, să realizăm în plus necesitatea reconsiderării şi prioritizării unor aspecte, generând de asemenea deschiderea spre o perfecţionare a comunicării între formatori şi cursanţi, reuşind din ce în ce mai mult să abordăm o limbă comună în ceea ce priveşte psihologia ocupaţională, înţelegînduse în mod progresiv avantajele.
Aceste cursuri ne conştientizează pe toţi în privinţa unor jaloane şi a unei tendinţe mereu ascendente. Este necesar să fim pe aceeaşi lungime de undă cu echipamentele şi instrumentele psihologice adaptate la situaţia prezentă; considerăm că această formare trebuie privită ca oportună şi de psihologi cu o experienţă îndelungată, tocmai pentru a percepe lucrurile la nivelul cerinţelor actuale, fiind necesară o consiliere şi chiar o educaţie pentru „nou”, în sprijinul depăşirii stereotipiilor create în timp.
Ca să creăm noi profesionişti, trebuie să ne dezvoltăm în concordanţă cu realităţile actuale, trebuie să exploatăm disponibilităţile tinerei generaţii pentru tehnici şi echipamente performante şi alte invenţii în comunicare, eficacitatea deciziilor, fiind dependentă de un „optimum informaţional” având în vedere că o analiză psihologică completă trebuie să ţină cont de schema energetică, care conturează aspectul atitudinal şi caracterial.
Aceste sisteme constituie o oportunitate în formare, prin posibilităţi de a transmite o cantitate cât mai mare de informaţii într-un timp record.
Rolul psihologului formator constă în alimentarea interesului pentru interactivitate în raport cu cursanţii, oferind un statut meritat acestora, existând o mare deschidere către dezvoltare personală şi profesională; avem satisfacţia că aceste cursuri interesează nu atât prin faptul că noul sistem de învăţămînt universitar o impune ca o completare, dar realmente manifestă atractivitate pentru a şti ce vor face cu profesia lor.
Am încercat şi reuşit să abordăm o arie curriculară care să răspundă aşteptărilor, am abordat astfel tematici în psihologia transporturilor precum: „Profil ocupaţional - profil psihologic pentru conducătorul auto; Elemente de analiză a muncii, fişa postului şi profesiograma conducătorului auto; Evaluarea psihologică, caracteristici şi modalităţi de realizare; Procedee standardizate de desfăşurare a evaluării psihologice; Inventar de teste, probe, chestionare; Ghid metodologic privind evaluarea la obţinerea permisului de conducere auto sau a altor categorii profesionale din transporturi; Criterii de prelucrare şi interpretare a rezultatelor evaluării; Consilierea psihologică; Metodologia utilizării unor sisteme computerizate de evaluare”, iar în psihologia muncii şi organizaţională tematici precum: „Standarde ocupaţionale: Fişa postului; Evaluarea psihologică, cerinţe şi criterii; Modalităţi de finalizare şi utilizare a informaţiilor; Stresul ocupaţional: factori, surse, consecinţe, modalităţi de identificare, evaluare, profilul vulnerabilităţii la stres, procedee de prevenire şi combatere a stresului; Profilul psihologic şi raportul de evaluare - prezentarea unor modele concrete; Validarea unui sistem de evaluare privind selecţia de personal.” S-au făcut demonstraţii şi în cadrul orelor teoretice, în special cu privire la administrarea şi interpretarea testelor şi chestionarelor de personalitate, dar aplicabilitatea practică propriu-zisă s-a realizat în trei cabinete arondate centrului de psihologie, toate acestea fiind foarte bine dotate şi coordonate de psihologii centrului, asigurând astfel o continuitate a comunicării/colaborării.
Aceste întâlniri profesionale crează şi un spirit de comunitate profesională cu aport într-o mai bună cunoaştere, în creşterea responsabilizării actului psihologic, a elaborării deciziilor pe care le presupune acesta.
Se remarcă o creştere a respectului de sine, a profesiei şi a celorlalţi, se creează în general un comportament pozitiv în
ceea ce priveşte evaluarea, importanţa corectitudinii acestuia; iar printr-o comunicare intensă putem ameliora şi unele disfuncţii semnalate în practică.
Pledăm pentru continuitatea formării profesionale, pentru a fi respectate în egală măsură prestaţiile, dar mai ales finalizarea prin intervenţii corespunzătoare, ca datele rezultate în urma evaluării să fie valorificate, fie prin crearea unui climat profesional corespunzător, fie prin eliminarea unor aspecte care pot influenţa în mod negativ siguranţa unor activităţi.
Psih. princ. Ioana Moarcăs
Centrul de Psihologie Aplicată Braşov